ADR Sud Muntenia
Data ultimei actualizari : Marti, 23 Mai 2017
Acum ne puteţi găsi si pe
Luni, 26 August 2013
Liviu-Gabriel Muşat – director ADR Sud Muntenia: „În următorii şapte ani, se va pune accent pe eficacitatea şi pe nivelul de performanţă a proiectelor”
Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Liviu Gabriel Musat, a acordat un interviu publicaţiei argeşene „Ancheta”, în care vorbeşte despre perspectivele României în contextul politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru următorii şapte ani, despre ceea ce aduc nou programele de finanţare în perioada 2014 - 2020 şi despre şansele turismului românesc de a se alinia la standardele comunitare.

În 1999, când a venit la Agenţia de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, un organism aflat abia în primul an de viaţă, Liviu Muşat era un tânăr ambiţios, energic şi pus pe fapte mari. Probabil că elanul specific vârstei şi-a spus cuvântul, pentru că ulterior şi-a dedicat întreaga activitate profesională Agenţiei. Astăzi, după aproape 14 ani în care a „crescut” odată cu instituţia de care se simte legat ombilical, îl regăsim în poziţia de director. Martor al „naşterii” a peste 500 de proiecte care au totalizat aproximativ 200 de milioane de euro pentru judeţele din regiune, Liviu-Gabriel Muşat ne vorbeşte despre perspectivele României în contextul politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru următorii şapte ani, despre ceea ce aduc nou programele de finanţare în perioada 2014-2020 şi despre şansele turismului românesc de a se alinia la standardele comunitare.

Ne apropiem de finalul primei perioade de implementare a programelor de dezvoltare cu finanţare europeană în România. Succes sau insucces?

- Sunt multe aspecte pozitive în derularea primului Program Operaţional Regional în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia. În primul rând, mă gândesc la problemele punctuale rezolvate în multe comunităţi ale judeţelor noastre. Fie că vorbim de proiecte de infrastructură socială, edilitară, de sănătate sau de transport, fie de proiecte culturale, de turism sau de sprijin pentru mediul de afaceri, toate aduc deja un plus de confort şi modernism în viaţa noastră. Apoi, familiarizarea cu procedurile şi exigenţele europene în managementul ciclului de proiect este un alt câştig pentru noi. Faptul că de cele mai multe ori ne-am ridicat (beneficiari, sistem de gestionare şi de control, alţi parteneri) la înălţimea acestor rigori este o bună pledoarie pentru condiţia noastră de europeni cu patalama. Ca aspecte perfectibile pentru următorul interval financiar aş aminti, nedorind să fiu exhaustiv: o mai bună corelare a obiectivelor programelor cu nevoile comunităţilor, dar şi cu priorităţile europene, introducerea unor criterii de ierarhizare strategică a proiectelor finanţabile, creşterea gradului de implicare a regiunilor în evaluarea strategică a proiectelor în baza unor criterii cunoscute din timp, transparente şi cuantificabile, acţiunea mai sinergică a diferitelor programe şi, bineînţeles, perfecţionarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi al parteneriatului public-privat.

Se vorbeşte de un grad de absorbţie redus, în comparaţie cu fondurile puse la dispoziţia României. Care credeţi că sunt principalele cauze care au împiedicat potenţialii beneficiari să acceseze fonduri structurale? Putem vorbi de vinovaţi în acest caz?

- Chiar dacă în Programul Operaţional Regional situaţia este mai bună la capitolul absorbţie, sunt convins că ameliorând unele dintre aspectele enumerate mai sus rezultatele vor fi şi mai bune. Acum nu poate fi vorba de vinovaţi şi vinovăţii, întrucât cred că toţi cei implicaţi în derularea pentru prima dată a programelor sunt de bună-credinţă. Doar neaplicarea unor lecţii şi învăţăminte din actualele programe poate să ne ducă cu gândul la existenţa unor vinovaţi. Optimist fiind însă, nu cred că se va întâmpla aşa.

Ce consecinţe ar putea avea aceste aspecte negative asupra viitoarelor programe de finanţare destinate României?

- Dacă nu vom înlătura imperfecţiunile semnalate de responsabilii europeni, pentru următoarea perioadă de programare consecinţele vor fi din ce în ce mai greu de gestionat, atât instituţional, cât şi financiar, mai ales că exigenţele financiare vor creşte şi condiţiile de obţinere a finanţărilor vor fi din ce în ce mai complexe (dar nu dificile!).

Ce rol au avut programele de finanţare europene în evoluţia turismului în România?

- Cinci sunt programele care au finanţat proiecte din domeniul turismului: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice, Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional de Pescuit. Sume importante de bani s-au îndreptat, sub diferite forme, spre acest domeniu şi aşteptăm încrezători rezultatele.

Care sunt principalele direcţii ale politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020?

- Cele aproape 340 de miliarde de euro de care va beneficia politica de coeziune vor finanţa 11 obiective tematice: cercetare şi inovare, tehnologiile informaţiei şi ale comunicaţiilor, competitivitatea IMM-urilor, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, adaptarea la schimbările climatice, protecţia mediului şi eficienţa resurselor, transportul durabil, ocuparea forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii angajaţilor, incluziunea socială şi combaterea sărăciei, educaţia şi învăţarea pe parcursul vieţii şi consolidarea capacităţii instituţionale şi administraţii publice eficiente.

Care sunt cele mai importante modificări ce vor surveni în programele de finanţare 2014-2020?

- Aşa cum am spus anterior, se va pune accent pe consolidarea eficacităţii şi a performanţelor programelor şi ale proiectelor. Vor conta rezultatele acestora şi, în subsidiar, aspectele financiare. Alinierea la noua guvernanţă economică, asigurarea existenţei condiţiilor pentru investiţii eficiente şi definirea unor etape şi obiective clare şi măsurabile se constituie, de asemenea, în noutăţi în ceea ce priveşte filozofia viitoarelor programe operaţionale. Pe scurt: mai mult pragmatism, mai mult accent pe rezultat, mai multă coroborare a programelor naţionale cu cele europene.

În particular, pentru turismul românesc, care este strategia de dezvoltare a acestui sector economic prin intermediul programelor de finanţare?

- Nu sunt îndrituit să mă pronunţ pe strategia naţională pe turism, însă la nivelul regiunii Sud Muntenia vom continua să încurajăm turismul montan şi pe cel la Dunăre, turismul istoric şi pe cel de sănătate. Vom ţinti spre o acţiune sinergică a acestor ramuri şi, bineînţeles, spre o interconectare cu turismul pe care îl oferă capitala ţării, Bucureşti.

Credeţi în renaşterea turismului românesc? Mai are vreo şansă să se alinieze la standardele din ce în ce mai ridicate ale turismului din alte ţări europene?

- Cred cu tărie că turismul poate deveni o importantă latură a economiei ţării! Sigur că nu prima, dar cu un aport important la bugetul României. Multe instituţii, foruri şi organizaţii abilitate acţionează în acest sens, sper eu că într-un mod cât mai sinergic, şi rezultatele vor trebui să apară. Trebuie să ţinem cont, cred, şi de faptul că turismul implică şi o zona emoţională, o zonă în care percepţiile joacă un rol important.

Unde vă faceţi concediile, domnule director?

- Sunt chiar acum „teleportat” într-un tărâm de basm pe care regret că îl cunosc la 43 de ani! Este vorba de minunata noastră Deltă a Dunării, unde mă simt minunat şi vă îndemn pe toţi cei care n-aţi văzut-o încă să o faceţi neîntârziat. Un potenţial turistic uriaş care trebuie pus în valoare cu ştiinţă şi pricepere pentru bunăstarea şi prestigiul României!

Sursa: www.ziarulancheta.ro

inapoi la Stiri
Nota: Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.