ADR Sud Muntenia - Judetul Dambovita
Data ultimei actualizari : Joi, 23 Martie 2017
Acum ne puteţi găsi si pe
Județul Dâmbovița
Situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpaţii Munteniei, judeţul Dâmboviţa are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei, platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.

Populaţia totală a judeţului Dâmboviţa la 1 iulie 2007 era de 533.330. Reţeaua de localităţi a judeţului cuprinde: municipiul Târgovişte, unde este reşedinţa judeţului, municipiul Moreni, cinci oraşe şi 82 de comune, cu 353 de sate. Municipiul Târgovişte a fost reşedinţa domnească pentru numeroşi voievozi: Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul, Matei Basarab etc.. Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente, cu cele ale producătorilor locali. Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice. O perioadă de strălucire a cunoscut oraşul în vremea lui C. Brâncoveanu (1688 - 1714), după care a fost abandonat de domnii fanarioţi, ceea ce a dus la decăderea sa şi la ruinarea monumentelor. În 1821, Târgovişte joacă un rol însemnat în revoluţia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, care îşi găseşte aici sfârşitul tragic (corpul i s-a aruncat într-o fântână părăsită de la marginea oraşului).

Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria ce prezintă un grad ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică (40%), industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii. Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro (Complexul de microhidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa). Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în principal din: zăcăminte de ţiţei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne, calcare, gresie.

Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente: cultura vegetală şi creşterea animalelor. Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61%, iar 29,8% păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră. Din totalul suprafeţei agricole, 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe, 4% livezi şi vii. În domeniul vegetal, ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi legumelor. În judeţul Dâmboviţa îşi desfăşoară activitatea trei staţiuni de cercetare ştiinţifică în domeniile pomicultură, piscicultură şi creşterea ovinelor.

Judeţul Dâmboviţa are cea de-a treia densitate de reţele de drumuri din România cu 43 km la 100 km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 4,2 km la 100 km2, situându-se sub media naţională de 4,8 km la 100 km2.

În judeţul Dâmboviţa, învăţământul este organizat într-un sistem complex ce poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l Universitatea Valahia cu cele nouă facultăţi şi trei colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).

Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică de mare interes, datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă (Curtea Domnească din Târgovişte cu Turnul Chindiei), cărora li se adaugă pitorescul văilor Dămboviţei şi Ialomiţei, cu numeroasele forme carstice (Peştera Ialomicioara, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului etc.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi. De asemenea, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament. La Potlogi se află în plin proces de restaurare Palatul Brâncovenesc, monument de arhitectură medievală românească de mare valoare. În apropiere de Ghergani se află conacul şi parcul dendrologic „Ion Ghica”, în curs de amenajare şi restaurare în circuitul cultural.[i]

 

 

 



[i] Informaţiile sunt preluate de pe site-ul Consiliului Judeţean Dâmboviţa – link: http://www.cjd.ro/index.php?option=com_content&view=category&id=51&Itemid=83&limitstart=5  şi de pe site-ul Direcţiei Judeţene de Statistică Dâmboviţa -  link: http://www.dambovita.insse.ro/main.php?id=404

Nota: Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.