ADR Sud Muntenia - Judetul Teleorman
Data ultimei actualizari : Marti, 17 Octombrie 2017
Acum ne puteţi găsi si pe
Județul Teleorman

Judeţul Teleorman este situat în partea de sud a ţării, în mijlocul Câmpiei Române, numărându-seprintre judeţele mijlocii ca întindere, având o suprafaţă de 5.790 km², ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa ţării (locul 19). De-a lungul timpului, acesta s-a caracterizat printr-o relativă stabilitate a limitelor sale administrative, făcând parte din districtele de veche tradiţie ale Ţării Româneşti.

Judeţului Teleorman este format din trei municipii, două oraşe şi 92 de comune, cu 231 de sate. Reşedinţa judeţului este municipiul Alexandria. Ca tipologie funcţională, Alexandria  este un municipiu din categoria oraşelor mijlocii cu funcţiuni economico-sociale complexe, cu rol de coordonare şi armonizarea dezvoltării în teritoriu. Roşiorii de Vede este un municipiu din categoria oraşelor mijlocii, nod feroviar, cu funcţiuni industriale şi de servire a localităţilor din nord-vestul judeţului. Similar, Turnu Măgurele se încadrează în tipologia oraşelor mijlocii, fiind totodată un centru industrial şi portuar cu rol de servire a localităţilor din sud-vestul judeţului.  Zimnicea este un port fluvial, cu rol administrativ de importanţă locală, iar Videle păstrează apartenenţa la industria petrolieră, prin existenţa unei schelei de extracţie petrolieră. Majoritatea satelor din judeţul Teleorman au profil predominant agricol însă principala problemă legată de reţeaua de localităţi este gradul scăzut de urbanizare al judeţului.

După 1989 industria judeţul Teleorman a funcţionat la capacitate redusă, deşi a rămas primul contribuitor la PIB-ul judeţului, conform criteriului cifrei de afaceri. Ca structură, industria judeţului Teleorman este împărţită pe ramuri ale industriei grele și ale industriei ușoare, centrele industriale fiind distribuite relativ omogen în cele 5 localităţi urbane din judeţ. Industria grea este reprezentată de fabrica de rulmenţi KOYO de la Alexandria, combinatul chimic DONAU CHEM din Turnu Măgurele, fabrica de motoare electrice din Turnu Măgurele, Sucursala Petrom Schela Videl, producătorul de ţevi din oţel ZIMTUB, ELECTROTEL, etc. Industria uşoară este reprezentantă de industria de textile și confecţii, care funcţionează la capacităţi reduse faţă de anii trecuţi  şi de industria alimentară, care a înregistrat o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Pe lângă actorii industriali activi în prezent, există un număr mare de foste mari puncte industriale care fie sunt închise, fie funcţionează la capacitatea minimă. În fiecare localitate urbană există astfel de puncte industriale în care există un potenţial latent pentru reconversia lor fie sub un alt specific fie prin revitalizarea sectorului respectiv.

Sub aspectul forţei de muncă, judeţul Teleorman s-a confruntat de-a lungul timpului cu rate foarte crescute ale şomajului. Astfel, chiar dacă rata şomajului a scăzut începând cu anul 2004, ajungând la 8% în 2008, această valoare continuă să fie superioară atât mediei regionale - de 6,8% - cât şi celei naţionale, de 5,8% (la nivelul datelor statistice din 2008).

Judeţul Teleorman dispune de premise favorabile pentru realizarea unei agriculturi productive. Din suprafaţa cultivată în anul 2008 (367.091 ha)  aproximativ 97% era în proprietate integral privată iar principalele culturi, potrivit datelor statistice erau următoarele de cereale, plante uleioase şi  plante de nutreţ.Apicultura este, de asemenea, o arie importantă a agriculturii în judeţul Teleorman, pentru care s-a dezvoltat un interes aparte, producţia agricolă de miere extrasă înregistrând performanţe deosebite, după producţia de carne şi lapte[i].

Preocupările la nivelul judeţului pentru exploatarea potenţialului de colaborare transfrontalieră cu Bulgaria, s-au intensificat în ultimii ani, o realizare majoră fiind cu inaugurarea punctului de trecere a frontierei cu bacul la Turnu Măgurele în luna martie 2010. Astfel, unul dintre marile avantaje îl constituie faptul că scurtează distanţa rutieră dintre Peninsula Balcanică şi Europa Centrală cu circa 300 km.  Punctul de trecere a frontierei cu bacul ar putea crea contextul pentru dezvoltarea turismului pe ambele maluri ale Dunării, şi totodată, respectând planurile iniţiale, ar contribui la creşterea veniturilor în cadrul bugetelor locale şi la dezvoltarea activităţilor comerciale atât prin portul Turnu Măgurele cât şi prin agenţii economici specializaţi din zonă. Concomitent cu realizarea acestui punct de trecere, s-au iniţiat proiecte de reabilitare a drumurilor judeţene din zonă, care să permită accesul mai rapid către frontieră. 

Nord-estul judeţului este bogat în rezerve de ţiţei şi gaze naturale. Aici au fost instalate multe sonde petroliere pe teritoriul mai multor localităţi – Blejeşti, Siliştea, Trivalea-Moşteni, Ciolăneşti, Poeni, Talpa, Videle. Având o suprafaţă mare arabilă, judeţul dispune de un sol cu grad ridicat de fertilitate de cernoziom, brun-roşcat de pădure, fapt ce permite posibilitatea unor investiţii deosebit de avantajoase. O altă bogăţie o constituie lacurile naturale (Suhaia, Baldovineşti, Belciug) şi cele artificiale amenajate pentru piscicultură. În ceea ce priveşte potenţialul turistic, în judeţul Teleorman există  zone cu un pitoresc special, în special cele de pe  malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum şi în aproprierea pădurilor.


[i] Informaţii preluate din Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Teleorman 2010-2020

 
Nota: Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.