ADR Sud Muntenia - Judetul Arges
Data ultimei actualizari : Marti, 23 Mai 2017
Acum ne puteţi găsi si pe
Județul Argeș

Situat in bazinul Argesului superior, rau legendar al carui nume il poarta, judetul este strajuit la nord de creasta Fagarasilor, cu virfurile Moldoveanu (2.543 m) si Negoiu (2.535 m), iar la sud se leagana in Campia Romana, cumpana de istorie a Valahiei. Astfel, de la nord la sud, se regasesc toate cele trei forme de relief: munti, dealuri si campie, precum si doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea de deal si Bazinul Vedea, in zona de deal si de campie.

  Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata totala a tarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206. Acestia sunt distribuiti in trei municipii (Pitesti, Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni, Topoloveni, Costesti si Stefanesti) si 95 de comune.

 Resedinta de judet este municipiul Pitesti, (cunoscut si sub numele de “Orasul lalelelor”). Aceasta localitate este reprezentativa in ceea ce priveste impletirea valorilor traditionale cu aspiratiile europene ale comunitatii romanesti.

Cele mai vechi marturii ale prezentei umane pe aceste meleaguri, descoperite pe vaile raurilor Arges, Dambovita, Mozacu, Neajlov si Cotmeana, dateaza din paleoliticul inferior. Vestigii geto-dacice au fost descoperite la Curtea de Arges, Tigveni, Titesti, Cepari si Cetatuia (secolul al III-lea i.Ch.). Ocupatia romana este reprezentata prin castrele de la Urlueni, Sapata de Jos, Albota, Purcareni, Rucar si Jidava. Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia Dacia Felix, intre anii 106-271 d.Hr. In jurul anilor 1215 a fost infiintat orasul Campulung-Muscel, iar in 1310, la Curtea de Arges isi stabileste resedinta voievodul Basarab I, sub conducerea caruia au fost unite teritoriile de la nord de Carpati. Confirmarea apartenentei populatiei acestei formatiuni statale la familia crestin-ortodoxa a venit in luna mai 1359, cand Patriarhia din Constantinopol a recunoscut Mitropolia Tarii Romanesti, al carei sediu se afla la Curtea de Arges.  Dupa anul 1400, din necesitati strategice, capitala Tarii Romanesti a fost mutata de la Curtea de Arges la Targoviste. Fosta capitala si-a pastrat si in secolele urmatoare importanta si maretia, mai ales in timpul domniei voievodului filozof Neagoe Basarab, cel care in 1517 a finalizat construirea unei impresionante manastirii, monument arhitectonic de exceptie.

Numerosi domnitori romani, viteji si intelepti, si-au legat numele de plaiurile argesene. Intre acestia se numara Mihai Viteazul, care a realizat prima unire a celor trei tari romanesti (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), Matei Basarab (1632-1654), care a reconstruit Curtea Domneasca din Campulung si Constantin Brancoveanu (1683-1714), care si-a stabilit resedinta de vara in orasul Pitesti, unde a construit o curte domneasca impresionanta.

Argesenii s-au remarcat si printr-o implicare activa in evenimentele social-politice din secolul al XIX-lea: in 1821, populatia a sprijinit activ revolutia condusa de Tudor Vladimirescu; in timpul Revolutiei de la 1848 s-a remarcat contributia membrilor familiilor Golescu si Bratianu, originare din Arges. Acestia au militat activ pentru infaptuirea Unirii Principatelor Romane de la 1859, act istoric care a pus bazele Romaniei moderne. Principal exponent al familiei Bratianu, Ion C. Bratianu, a contribuit la realizarea dezideratului de veacuri al poporului roman - independenta, pentru care mii de argeseni si-au jertfit viata pe campurile de lupta din Bulgaria in anii 1877-1878.

Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al eforturilor depuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv. A  fost astfel atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul privat intern, cat si din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile.

La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii economice.

Lider in domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE RENAULT S.A. Pitesti” reprezinta principala investitie externa din judetul Arges si una dintre cele mai mari la nivel national.

De la privatizare, instalatia industriala a uzinei Dacia a cunoscut un proces complet de modernizare, operand in prezent cu un numar de 13.000 de angajati. Cu o investitie de 489 de milioane de euro, uzina de la Pitesti se situeaza in prezent la cele mai inalte standarde europene, cu metode de lucru aplicate in uzinele Grupului Renault.

Dacia afiseaza pe deplin apartenenta la Grupul Renault, bazandu-se pe expertiza si organizarea companiei–mama atat la nivel industrial cat si comercial. Distributia vehiculelor si a pieselor de schimb Dacia va fi asigurata de reteaua comerciala Renault in marea majoritate a tarilor

ARPECHIM - Pitesti, sucursala a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare si mai complexa platforma petrochimica din Romania si un nume recunoscut pe plan intern si international.

Componenta de baza a infrastructurii industriale argesene, ARPECHIM - Pitesti, companie cu o experienta productiva de peste 30 de ani, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru piata interna si un participant activ la activitatea de comert exterior a Romaniei.

ARPO S.A. din Curtea de Arges, cunoscut producator de articole din portelan.

Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in domeniu si a programelor Uniunii Europene. Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Arges este bine cunoscut pentru culturile sale de cereale, plante industriale si fructe. Un domeniu cu o indelungata traditie in judet este cel al viticulturii, podgoriile argesene fiind mentionate in documente istorice inca din secolul 14.

Arta si cultura se bucura si ele de o atentie deosebita in judetul Arges, unde functioneaza numeroase muzee si scoli de arta populara si clasica, teatre, case memoriale si de cultura, asociatii de specialitate. Pot fi astfel mentionate Teatrul Alexandru Davila, Galeriile de Arta si Centrul de Creatie din Pitesti, casele memoriale George Toparceanu, Liviu Rebreanu si Dinu Lipatti, casa de cultura din Curtea de Arges, cele din Campulung Muscel si din Mioveni, muzeul de arta populara din comuna Domnesti si Muzeul Pomiculturii si Viticulturii Golesti.[i]

 

 



[i] Informaţii preluate de pe site-ul Consiliului Judeţean Argeş, http://www.cjarges.ro/obj.asp?id=17

 
Nota: Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.