ADR Sud Muntenia - Detalii despre Regiunea Sud Muntenia si harti
Data ultimei actualizari : Marti, 23 Mai 2017
Acum ne puteţi găsi si pe
Detalii despre Regiunea Sud Muntenia si harti

Judeţe componente: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman

 

Date statistice:

·                   acoperă 14.54% din suprafaţa totală a României, reprezentând 34,453 km2

·                   populaţia regiunii este de 3.258.775 locuitori                                               

Profilul regiunii - caracteristicile geografice ale zonei

 

          Regiunea Sud Muntenia este situată în partea de Sud-Est a României, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Prezenţa în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea comunicaţii cu cele opt ţări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre - Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi deci acces la Portul Constanţa - principala poartă maritimă a ţării.

Existenţa în centrul regiunii, dar nefăcând parte din aceasta, a capitalei ţării, Bucureşti, parte componentă a Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie, prin infrastructura socială şi instituţională,  un real avantaj.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud Muntenia este formată din: şapte judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 de oraşe şi 519 de comune cu 2.019 de sate.

           Regiunea cuprinde trei forme majore de relief: munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi luncă 70,7%. Dacă pentru cele patru judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman), forma caracteristică de relief este câmpia, celelalte trei judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa şi Prahova) cuprind atât câmpia, cât şi dealurile şi munţii, în această zonă găsindu-se cele mai mari altitudini mutoase ale ţării: vârfurile Moldoveanu (2.544 m) şi Negoiu (2.535 m) din Masivul Făgăraş şi vârful Omu (2.505 m) din Masivul Bucegi.

Reţeaua hidrografică bogată a regiunii este dominată de fluviul Dunărea în care se varsă principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Prahova), fiind completată de o serie de lacuri naturale şi antropice cu folosinţă complexă.

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii să fie diversificate. Zona montană şi de deal concentrează resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips şi izvoare minerale) importante pentru industria energetică, chimică şi a materialelor de construcţii.

Alături de resursele subsolului, de o importanţă deosebită şi cu influenţe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice se află resursele solului. Astfel, suprafaţa agricolă concentrată preponderent în judeţele din sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a regiunii din care  80,2% reprezintă teren arabil.

Regiunea dispune de resurse bogate şi importante de apă (3,4% din suprafaţa regiunii), care, prin utilizarea în diferite domenii, au un rol deosebit în dezvoltarea economică a acesteia.

Flora şi fauna de o mare diversitate constituie o altă bogăţie naturală a regiunii. Terenurile ocupate cu păduri şi vegetaţie forestieră deţin 19,3% din suprafaţa regiunii, reprezentând o sursă importantă de masă lemnoasă şi un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.

 

Suprafata
-Km2 -
Populatia
-nr.pers.-
Populatia ocupată
-mii pers.-
Rata somajului
-%-
Total Regiune 34453 3258775 1159,9 8,7
Arges 6826 639200 241.6 7,4
Calarasi 5088 311900 96.8 9,0
Dambovita 4054 529800 193.1 8,5
Giurgiu 3526 280100 86.5 8,4
Ialomita 4453 287000 97,4 9,6
Prahova 4716 812800 291.4 8,4
Teleorman 5790 398000 153.1 10.8
      Date statistice detaliate pe judete  in anul 2010
Populaţia şi forţa de muncă

            3,258  milioane de persoane sunt locuitori ai regiunii Sud Muntenia, reprezentând 15,5 % din populaţia ţării din  care  41,6% trăieşte în mediul urban, iar 58,4% în mediul rural. 

Infrastructura de transport este reprezentată de 1,671 km de cale ferată  şi 11,104 km de drumuri publice.Transportul naval este asigurat de fluviul Dunărea, principala cale de navigaţie transeuropeană pe care, în cadrul regiunii, sunt situate patru porturi importante.

            Legătura cu Bulgaria se face prin intermediul a trei puncte de trecere a frontierei, cel mai important fiind cel de la Giurgiu – Russe, datorită podului rutier-feroviar existent, prin acest punct realizându-se una din legăturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat. 

Sectoare economice cu tradiţie în regiunea Sud Muntenia:

• Producţia de utilaj petrolier şi chimic

• Poducţia de produse petro-chimice

• Producţia de automobile Dacia

• Producţia agricolă vegetală

• Turism montan si balnear 

Avantaje comparative ale regiunii

• Grad de acoperire ridicat cu reţele de telecomunicaţii.

• Acces la principală poartă aeriană a ţării- aeroportul Henry Coandă Bucureşti.

• Existenţa unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV şi IX, precum şi existenţa segmentului de autostradă A1 (Bucureşti - Piteşti) şi A2 (Bucureşti - Drajna), reţele de drumuri naţionale şi europene modernizate.

• Existenţa terenurilor adecvate agriculturii ecologice. 

Cultură şi tradiţie: 

            Cunoscută în trecut drept Valahia sau Ţara Românească, Muntenia are o istorie bogată şi fascinantă. În Nord, poalele Munţilor Făgăraş oferă, la Arefu, un fundal dramatic pentru castelul lui Vlad Ţepeş, domnitor român cunoscut în străinătate, mai ales datorită asocierii cu personajul Dracula al lui Bram Stoker, în vreme ce în Sud un număr impresionant de situri arheologice au început să atragă din ce în ce mai mulţi arheologi şi turişti.

            Celebra legendă a Meşterului Manole inspirată de construcţia Mânăstării Curţii de Argeş, alături de Turnul Chindiei, parte a curţii domneşti din vechea cetate a Târgoviştei şi numeroasele festivaluri şi sărbători tradiţionale săteşti aduc permanent în actualitate tradiţiile locului. 

 

Nota: Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.