Judetul Ialomita
Judetul Ialomita este situat în partea de est a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomitei. Teritoriul actualului judet pastreaza urme de viata din neolitic (Cultura Boian). Din perioada geto-daca a ramas cetatea de la Crasanii de Jos, iar din perioada evului mediu timpuriu se pastreaza numeroase urme de viata materiala (Cultura Dridu, sec.VIII-X).
Documentele din Evul Mediu mentioneaza vamile de peste, ceara si lâna de la Gura lalomitei. Tot aici se pare ca s-a nascut marele domnitor Minai Viteazul care a realizat, pentru prima data în istoria noastra, unirea celor trei tari române.
Obiectivele turistice din acest judet sunt legate, în special, de lacurile si padurile ce se întâlnesc aici, de cursele pe Dunare (care faciliteaza accesul spre zonele de pescuit si vânatoare), de muzeele si bisericile din municipiul Slobozia, si nu în ultimul rând, de statiunea balneoclimaterica Amara.
Fauna si flora acestui judet sunt caracteristice mediului de stepa, padure si acvatic, si sunt ideale pentru vanatoare. Judetul Ialomita are o capacitate de cazare de pestre 3.000 locuri, din care 473 in hoteluri, peste 600 in vile si moteluri, 1.540 in spitaluri de tratament in Amara si 300 in vile in taberele scolare de la Amara. Cel mai important loc turistic al judetului sunt Baile Amara, situate la 7 km distanta de Slobozia si 126 km distanta de Bucuresti, cunoscute pentru namolul sapropelic si apele minerale medicinale folosite in tratarea reumatismului cronic. De asemenea, Parcul de Vacanta Hermes, situat lânga Municipiul Slobozia este un punct de interes turistic.
Peisajul turistic al judetului Ialomita mai cuprinde: un baraj si un lac artificial la Dridu, Manastirea-monument Pitesteanu, fortareata getica de la Piscul Crasani, crucile cioplite in piatra folosite pentru a marca granitele dintre proprietati sau anul in care s-a intemeiat un sat, Muzeul Satului, Muzeul Agriculturii, si Centrul Cultural "Ionel Perlea" din Slobozia, Manastirea "Sfintii Voievozi" din Slobozia dateaza din timpul domniei lui Matei Basarab, Casa Memoriala "Ionel Perlea" din Ograda, si podurile de peste Dunare de la Fetesti.
Statiuni
Amara – lacul Amara liman fluviatil, cu o suprafata de 132,0 ha si un volum de 2,6 mil. mc. Comparativ cu alte statiuni balneare din România, Amara a dobândit relativ târziu calitatea de centru balnear, in anul 1936. Utilizarea empirica a apei si namolului din lacul Amara a început din anii 1860-1864, cand acestea erau utilizate de locuitorii comunelor apropiate pentru tratarea reumatismului. Cercetarile chimice efectuate de Petru Poni in 1887 vor furniza celor interesai compozita chimica a apei si namolului: sulf, magneziu, clorura de sodiu.
Lista indicatiilor terapeutice este una cu care putine statiuni turistice din tara pot tine pasul: afectiuni ale aparatului locomotor, reumatisme degenerative articulare inflamatorii, post-traumatice, ortopedice, afectiuni neurologice-periferice (pareze si paralizii) ; afectiuni ginecologice, dermatologice, respiratorii, digestive, renale. Perioada postdecembrista a însemnat pentru statiunea Amara o perioada de declin, datorita noilor realitati socio-economice si politice. Numarul turistilor scade semnificativ, in ciuda preturilor scazute practicate de unitatile balneare.
Perioada de stabilitate actuala a statiunii este binemeritata. Cele trei complexe balneare au fost modernizate si ofera turistilor o gama diversificata in ceea ce priveste serviciile medicale oferite, posibilitatile multiple de recrerre si divertisment. Pe lânga bazele de tratament existente, cele trei hoteluri pun la dispozitia turistilor baruri, discoteci, biblioteci, sali de lectura, sali pentru conferinte, farmacii, puncte de difuzare a presei.
Lacuri
Lacul Strachina (Ialomita, Valea Ciorii)
Liman fluvial pe cursul inferior al Vaii Ialomita; suprafata de 159 km2, lungime 9,5 km, latime maxima 1,5 km, adâncime maxima 3 m. Baza piscicola, ihtiofauna.
Lacurile Jilavele si Ratca - Pescuit sportiv (Ialomita, Jilavele)
Lacuri naturale. Lacul Jilavele, situat în Lunca Vaii Ialomitei, pe malul stâng, are suprafata de cca 4,5 km2, lungimea de 6 km, adâncimea 3 m. Ichiofauna. Lac folosit pentru irigatii si piscicultura. Lacul Ratca, situat în Lunca Sarata, afluentul stâng al Ialomitei. Suprafata 3,37 km2.
Zona de agrement ( în Sinesti) (Ialomita, Hagiesti)
Paduri de interes socio-recreativ. Padure cu o suprafata de 304 ha, alcatuita din stejar, gârnita si salcâm.
Rezervatie arheologica (Ialomita, Dridu)
Rezervatie arheologica. Vestigiile unei asezari deschise de bordeie, datând din sec. VIII-XI, apartinând populatiei autohtone, cu un bogat inventar de ceramica, constituind o cultura caracteristica denumita - Cultura Dridu, raspândita pe o arie larga a teritoriului României.
Muzee
Muzeul Agriculturii (Ialomita, Fetesti)
Muzeu judetean. Profil: stiinta si tehnica, colectii de masini si unelte agricole traditionale.
Muzeul Agriculturii (Ialomita, Slobozia)
Muzeu judetean. Profil: etnografie, stiinta si tehnica. Unelte, masini, utilaje agricole, instalatii, piese etnografice si colectii nationale de documente.
Muzeul Judetean (Ialomita, Slobozia)
Muzeu judetean. Profil: arheologie, istorie, arta si etnografie. Sunt expuse colectii ce înfatiseaza istoria locala, vestigii arheologice, neolitice, geto-dacice, obiecte care vorbesc despre cultura si ocupatiile ialomitene.
Biserci/Manastiri
Biserica Adormirea Maicii Domnului (Ialomita, Brazii)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1778 de Pana Filipescu si restaurata în anul 1862. Lânga biserica se afla cavoul lui Barbu Catargiu (om politic).
Biserica Adormirea Maicii Domnului (Ialomita, Urziceni)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1828.
Biserica Mucenic Procopie (Ialomita, Nenisori)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1641, ctitor fiind Matei Basarab.
Biserica Sf. Ioan Botezatorul (Ialomita, Jilavele)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1697 si restaurata între 1844-1872.
Biserica Sf. Nicolae (Ialomita, Fetesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în anul 1884.
Biserica Sf. Nicolae (Ialomita, Hagiesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitoria lui Grigore Sutu (1791), biserica pastreaza fresce originale în pridvor si picturi murale interioare.
Biserica Sf. Voievozi (Ialomita, Slobozia)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a apartinut fostei manastiri Slobozia. Este ctitorie din 1618 a postelnicului Caragea si a fost renovata si amplificata de Matei Basarab în anul 1634. Dupa secularizarea averilor manastiresti (1863), ansamblul monahal a decazut treptat.
Manastirea Dridu (Ialomita, Dridu)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este situata la 20 km SV de Urziceni. Asezamântul este construit la marginea unei paduri, pe o colina. Biserica este în forma de nava, iar interiorul este compartimentat numai în altar si naos. În manastire exista un atelier de pictura pe sticla.
