Judetul Giurgiu
Judetul Giurgiu apartine grupei judetelor limitrofe Dunarii si se extinde in extremitatea sudica a Romaniei (la granita cu Bulgaria).
Vestigiile descoperite la Giurgiu si Malu (milen.X-VII i.Hr.) atesta existenta vietii pe aceste meleaguri inca din Mezolitic. Neoliticul este reprezentat prin descoperirile de la Gumelnita, care au dat numele unei cunoscute culturi din mileniile IV-III i.Hr. La Popesti a fost identificata o mare asezare geto-daca (sec.II-I i.Hr.; ipotetic Argedava.
Port pe malul stang al Dunarii, municipiul Giurgiu (65 km S de Bucuresti) este situat vis-a-vis de orasul Ruse (Bulgaria). Potrivit unei ipoteze, navigatorii genovezi ar fi inaltat pe insula din fata portului o cetate care s-a numit "San Giorgio" si de la care deriva numele actual al orasului. Prima data a fost mentionat documentar in anul 1394 intr-un act emis de domnul Mircea cel Batran, incepand din sec.XV turcii au stapanit orasul, transformand teritoriul in unitate administrativa turceasca: "raia".
Giurgiu a fost primul oras legat feroviar de capitala tarii (1869). Prin constructia podului rutier si feroviar de peste Dunare (2.200 m lungime) orasul a devenit un important centru de tranzit rutier, feroviar si fluvial.
Rezervatii naturale
Padurea Cascioarele ( zona de agrement) (Giurgiu, Cascioarele)
Rezervatie naturala. Padure de foioase (stejar) ce are o suprafata de 5.000 ha.
Padurea Fantanele (Giurgiu, Calugareni)
Rezervatie naturala (forestiera). Padure alcatuita predominant din tei, in amestec cu garnita, cer, etc., care este parte componenta a rezervatiei Comana. Are o suprafata de 100 ha si 60 ha pentru protectia lacramioarelor .
Padurea Manafu (Giurgiu, Valea Bujorului)
Rezervatie naturala. Declarata rezervatie forestiera in 1954, are o suprafata de 278 ha, fiind alcatuita din stejar brumariu in amestec cu cer, garnita si salcam plantat. Dintre arbusti sunt prezenti porumbarul, paducelul etc. Stratul ierbaceu este alcatuit din brebenei, bujor romanesc, s.a.
Rezervatia Comana (Giurgiu, Comana)
Rezervatie naturala (forestiera). Rezervatia Comana, declarata in 1954 rezervatie forestiera si cinegetica, are o suprafata de 630,5 ha si se extinde in perimetrele a trei comune: trupul de padure Oloaga Gradinari se afla pe teritoriul comunei Comana, trupul Fantanele este in arealul comunei Calug ....
Lacul de Acumulare (Giurgiu, Mihailesti)
Realizat in anii '80 are o suprafata de 1.013 ha si un volum de 76,3 mil. m3. Este populat cu ichtiofauna (crap, somn, rosioara, etc.). Lacul Comana- Lac natural. Are o suprafata de circa 100 ha, invadata in prezent de vegetatie. Ichtiofauna.
Biserici/Manastiri
Biserica Adormirea Maicii Domnului (Giurgiu,Mihailesti) Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in sec. XVII
Biserica Adormirii Maicii Domnului (Giurgiu, Giurgiu)
Lacasul dateaza din secolul al XIX-lea si a fost ridicat pe locul unei foste biserici unde a functionat prima scoala romaneasca din jud. Giurgiu. Ca urmare a pozitiei sale centrale, biserica este considerata de localnici catedrala orasului, desi autorittile bisericesti nu i-au acordat oficial acest statut.
Biserica din lemn (Giurgiu, Calugareni)
Monument de arhitectura populara religioasa. Construita in sec. XIX, monumentul este apreciat de Nicolae Iorga drept o constructie rara.
Biserica din zid Intrarea in biserica a Maicii Domnului (Giurgiu, Cascioarele)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Întemeiata in anul 1431, a fost renovata in 1725 si 1753. În biserica se pastreaza pietre funerare din sec. XVI, intre care piatra de mormant a stolnicului Neagoe, datand din anul 1504. A apartinut fostei manastiri Cascioarele.
Biserica din zid Sf. Nicolae (Giurgiu, Cascioarele)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1521 a marelui vornic Draghici Vintilescu, a suferit adaugiri in sec. XVII-XIX, astfel incat edificiul initial a devenit altarul noului monument. Biserica a apartinut fostei manastiri Strambul.
Biserica din zid Sf. Voievozi (Giurgiu, Herasti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, construita in anul 1644, este ctitorie a doamnei Elena (sotia lui Matei Basarab si sora lui Udriste Nasturel). A fost renovata in anul 1833 de catre printul sarb Milos Obrenovic.
Biserica Dragulesti Buna Vestire (Giurgiu, Stoenesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in anul 1723, din initiativa lui Gavriil Druganescu, biserica a fost restaurata de arhitectul G. M. Cantacuzino in 1939-1942.
Biserica Sf. Nicolae (Giurgiu, Mironesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica din zid, ctitorie din 1668-1669 a Ilincai Cantacuzino (sotia lui Constantin Cantacuzino). Ele unul din putinele monumente medievale din Campia Romana care isi pastreaza arhitectura originala.
Bisercia Sf. Nicolae (Giurgiu, Floresti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica din zid a carei constructie a inceput in anul 1679 (comisul Stoian Florescu) si terminata in 1715 de catre Voichita Florescu.
Biserica Sf. Voievozi (Giurgiu, Mihailesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in anul 1714.
Biserica Sf. Treime (Giurgiu, Mihailesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in anii 1688-1689 prin stradania marelui vistier Cristea Lopescu, pastreaza picturi murale interioare originare, atribuite lui Parvu Mutu, intre care se remarca un tablou votiv cu figura domnitorului Constantin Brancoveanu.
Biserici din zid (Giurgiu, Giurgiu)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. - Biserica Sf. Nicolae construita in anul 1830 (in apropiere>a Turnului cu Ceas); - Biserica Sf. Gheorghe construita in anul 1840; - Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in anul 1852; - Biserica Smarda Sfanta Treime construita in anul 1864 .
Manastirea Comana (Giurgiu, Comana)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie a domnitorului Vlad Tepes (sec. XV), cuprinde biserica Sf. Nicolae ce a fost cladita din initiativa domnului Radu Serban, in 1588-1609, refacuta de Stefan Cantacuzino, in 1699-1703 si reconstruita in 1854.
Manastirea Neajlov (Giurgiu, Clejani)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost ctitorita de domnul Vlad Calugarul (1492-1493), cu biserica Adormirea Maicii Domnului, recladita de Nicodim Greceanul (1799). Restaurata si zugravita in 1868.
Cetati
Cetatea Argedava – rezervatie arheologica (Giurgiu, Mihailesti)
Rezervatie arheologica. Cercetarile arheologice au scos in evidenta acropola cetatii dacice Argedava, cea mai importanta asezare din Campia Munteniei, in care se presupuse ca si-a avut resedinta regele Burebista. Între zidurile cetatii s-au descoperit colibe, vetre de foc, unelte, depozite de grane, s.a.
Ruinele Cetatii Medievale (Giurgiu, Giurgiu)
Monument istoric. Cetate consemnata la 11 mai 1409, situata pe insula Sf. Gheorghe, presupusa a fi construita de genovezi. Cucerita de turci in 1417, reconstruita in 1428, cetatea a fost luata din nou de turci in 1545 si transformata in raia. În anul 1595 a fost cucerita pentru scurt timp de Mihai Viteazu
Ruinele palatului lui Constantin Cantacuzino (Giurgiu, Mironesti)
Monument istoric si de arhitectura laica. Palatul construit in sec. XVII a apartinut postelnicului C. Cantacuzino
Muzee
Muzeul Comunal (Giurgiu, Daia)
Muzeu comunal. Profil: arheologie, etnografie Arheologie: unelte din silex, podoabe de ceramica din epoca fierului Etnografie: unelte agricole, piese de port popular
Muzeul de arta populara (Giurgiu, Herasti)
Muzeu de arta populara. Este filiala a Muzeului Taranului Roman din Bucuresti. Profil: etnografie - depozit cu colectii de feronerie si mobilier popular romanesc. Muzeul este amenajat in fosta casa a familiei Udriste Nasturel (fratele doamnei Elena), construita in sec. XVII.
Muzeul de etnografie si arta populara a Campiei Romane (Giurgiu, Stoenesti)
Muzeu etnografic. Profil: etnografic Obiecte de port popular, scoarte, tesaturi de interior, obiecte de cojocarit, de fierarie, de pescuit, etc. Muzeul este amenajat intr-un vechi conac al familiei Druganescu, construit in stilul arhitecturii brancovenesti, la inceputul sec. XVIII.
Muzeul Judetean (Giurgiu, Giurgiu)
Muzeu judetean. Functioneaza in cladirile Prefecturii vechi (1870-1903). Profil: istorie, etnografie, stiintele naturii. Istorie: material litic din paleolitic, ceramica si idoli din neolitic, epoca bronzului, fierului, ceramica, podoabe, unelte, menede, documente.
Muzeul scolar (Giurgiu, Mihailesti)
Muzeu satesc. Profil: arheologie obiecte descoperite in zona localitatii.
