Judetul Dambovita
Judetul Dambovita este situat în partea central-sudlca a tarii, axat pe cursurile superioare ale râurilor Ialomita si Dâmbovita.
Judetul Dâmbovita a fost locuit înca din Paleoliticul inferior (urme materiale apartinând Culturii de Prund descoperite la Petresti, Potlogeni etc). Din vremea geto-dacilor s-au descoperit vestigii la Catunu (sec.I î.Hr.), iar din perioada daco-romana la Caprioru, Cojasca etc.
Numele orasului Târgoviste (municipiul de resedinta al judetului) a fost mentionat într-o relatare de calatorie de catre Johannes Schiltberger în 1396. Mlrcea cel Batrân a transferat capitala Tarii Românesti de la Curtea de Arges la Târgoviste, în anul 1396, situatie ce s-a mentinut (cu unele mici întreruperi) pâna spre mijlocul sec.XVII. Timp de aproape trei secole orasul a fost cel mai important centru economic, politic si cultural al Târii Românesti.
Târgoviste a fost resedinta domneasca pentru numerosi voievozi: Mircea cel Batrân, Vlad Dracul, Vlad Tepes, Radu de la Afumati, Mihai Viteazul, Matei Basarab etc. O perioada de stralucire a cunoscut orasul în vremea lui C. Brâncoveanu (1688-1714), dupa care a fost abandonat de domnii fanarioti, ceea ce a dus la decaderea sa si la ruinarea monumentelor.
În 1821, Târgoviste joaca un rol însemnat în revolutia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, care îsi gaseste aici sfârsitul tragic (corpul i s-a aruncat într-o fântâna parasita de la marginea orasului).
Complexitatea peisajelor naturale (oferite de zonele alpine, atractiva vale a lalomitei etc.), bogatia si valoarea monumentelor cu rezonanta istorica si spirituala, varietatea faunei cinegetice si prezenta unor rezervatii dau un continut bogat patrimoniului turistic al judetului.
Rezervatii naturale:
Rezervatia Naturala Complexa Bucegi (Dâmbovita, Moroeni)
Rezervatie naturala complexa. Climat alpin si subalpin, tonic stimulent, potential schiabil (peste 800 ha), vânat mare. Pestera Ialomitei (400 m lungime), Pestera Ursului, Cheile Orzei, Cheile Dobresti. Rezervatia naturala complexa Bucegi (32.663 ha, prezenta în judetele Dâmbovita, Prahova, Brasov) .
Rezervatie naturala de zimbri (Dâmbovita, Bucsani)
Rezervatie naturala de zimbri (39 exemplare) în Padurea Neagra.
Muntii:
Muntii Bucegi (Dâmbovita)
Masiv muntos situat în extremitatea estica a Carpatilor Meridionali. Din punct de vedere fizico-geografic (masivitate, frecvente urme glaciare etc.), masivul Bucegi face parte din Carpatii Meridionali, iar geologic este încadrat în Carpatii Orientali (alcatuit predominant din gresii si conglomerate.
Muntii Leaota (Dâmbovita)
Masiv muntos situat în partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit predominant din sisturi cristaline, dar si din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucar-Bran). Prezinta culmi domoale, cu întinse suprafete de eroziune, desfasurate sub forma unor plaiuri situate la 1600-1700 m altitudine.
Pesteri
Pestera Ialomita (Dâmbovita, Moroeni)
Pestera Ialomita este situata în Valea Superioara a râului omonim, vale care reprezinta o treime din partea vestica a Bucegilor. Se afla la 1660 m altitudine în Muntele Batrâna. Gura pesterii, în forma de semielipsa, se deschide pe o terasa orizontala, situata la 18 m deasupra fundului vaii.
Lacuri
Lacul Pucioasa (Dâmbovita, Pucioasa)
Lac antropic, construit pe cursul superior al râului Ialomita, intrat în circuitul hidroenergetic si de alimentare cu apa în anul 1974, vol. 8 mil. mc.
Lacul Vacaresti (Dâmbovita, Vacaresti)
Lac antropic, cu o suprafata de 234 ha si un volum de 38,0 mil. mc.
Statiuni
Pucioasa (Dâmbovita, Pucioasa)
Statiunea balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, ofera climat de deal, sedativ, izvoare cu ape minerale sulfuroase, de mare concentratie, sulfatate, clorurate, slab bicarbonatate, magneziene, a caror analiza chimica a fost efectuata pentru prima data în 1828.
Vulcana Bai (Dâmbovita, Vulcana-Bai)
Statiune balneoclimaterica de interes local, cu climat de dealuri, sedativ si cu ape minerale de sonda, clorurate, sodice, calcice, iodurate, bromurate, magneziene, cu mineralizare totala de 73,59/litru, asemanatoare apelor minerale de la Baile Govora. Vestigii arheologice.
Complexul Muzeal Curtea Domneasca (Dâmbovita, Târgoviste)
Monument istoric si de arhitectura laica si religioasa. Complexul muzeal Curtea Domneasca, ctitorita de Mircea cel Batran si amplificata de ceilalti domnitori cuprinde: Biserica Domneasca (sec. XVI, ctitoria lui Petru Cercel), ruinele Palatului Domnesc (sec. XIV), capela bisericii (sec. XV), s.a.
Ruinele Conacului Vacarestilor (Dâmbovita, Vacaresti)
Monument de arhitectura laica. Ruinele conacului ce i-a apartinut familiei de scriitori Vacarescu (sec. XVIII); ruinele capelei (1868).
Ruinele Palatului Brâncovenesc (Dâmbovita, Doicesti)
Monument istoric si de arhitectura laica. In anul 1706, Constantin Brancoveanu a initiat construirea unui palat pentru fiul sau, Mateias. Din vechiul palat brancovenesc, se pastreaza fragmente din zidul de incinta al curtii si fundatiile palatului.
