Municipiul resedinta de judet este Pitesti, alte orase fiind:
Câmpulung, Costesti, Curtea de Arges, Mioveni, Topoloveni. Oras de câmpie si de deal, Pitestiul (168.458 locuitori) este una dintre acele localitati care îsi merita, prin pozitie si functiuni, rolul de resedinta de judet. Mentionat pentru prima data în vremea lui Mircea cel Batrân în 1388, Pitestiul a cunoscut o dezvoltare economica si culturala în sec.XVIII si XIX, ceea ce îl situa printre primele orase ale Tarii Românesti, în prezent, Pitestiul este o citadela industriala si o asezare urbanistica ce are un înalt grad de confort, numele sau devenind sinonim cu autoturismul Dacia, primul autoturism de oras fabricat în România.
Alt oras important, Câmpulungul, te atrage prin frumusetile sale istorice si naturale, fiind ca o carte deschisa trecatorului. Atestat documentar în 1300 (cel mai vechi oras din Muntenia), a fost capitala statului feudal independent Tara Româneasca, în 1330. Primul document scris în limba româna dateaza din 1521 si este „Scrisoarea lui Neacsu din Câmpulung" catre Hans Benkner, judele Brasovului.
Argesul , veche unitate administrativa, defineste un colt de tara inedit, nu numai prin ceea ce-i ofera trecutul glorios si natura generoasa, dar si prin ceea ce i-a adaugat în farmec si maretie, harnicia si spiritul novator al argesenilor. O calatorie în judetul Arges pune în dilema pe orice turist, cât de experimentat ar fi, pentru ca este greu sa hotarasti ce sa vizitezi mai întâi.
Muntii
Muntii Fagaras (Arges) Masiv muntos situat în partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit în întregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai înalt din tara). Muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai înalti din Carpatii românesti (au 6 vârfuri de peste 2500 m).
Muntii Iezer (Arges)
Masiv muntos situat în SE Muntilor Fagaras, între Dâmbovita (la E) si Râu Doamnei (la V), alcatuit din sisturi cristaline. Mai este cunoscut si sub denumirea de Iezer-Papusa. Este format dintr-o culme înalta, cu directie NE-SV, dominata de mai multe vârfuri (Papusa -2391 m, Batrâna - 2341 m).
Muntii Leaota (Arges)
Masiv muntos situat în partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit predominant din sisturi cristaline, dar si din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucar-Bran). Prezinta culmi domoale, cu întinse suprafete de eroziune, desfasurate sub forma unor plaiuri situate la 1600-1700 m altitudine.
LACURI
Lacul Pecineagu (Arges, Dâmbovicioara)
Lac antropic, cu o suprafata de 182 ha si un volum de 63,0 mil. mc.
Lacul Vidraru (Arges, Arefu)
Lac antropic realizat prin bararea cursului superior al râului Arges, ale carui ape pun în miscare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectata la sistemul energetic national la 9 decembrie 1966. Lacul se afla la o altitudine de 850 m, are o lungime de 14 km si o suprafata de 893 ha.
Lacuri Naturale ( în Nucsoara) (Arges, Nucsoara)
Lacuri naturale. Lacurile: Iezer (0,6 ha), Buda (0,40 ha), Izvorul Museteica (0,30 ha).
Lacuri naturale ( în Rucar) (Arges, Rucar)
Lacurile: Zârna (0,50 ha), Jgheburoasa (2 ha), Hârtop I (0,30 ha), Hârtop II (0,35 ha), Hârtop V (1 ha), Manastirii (0,60 ha), Valea Rea (0,50 ha), Scarisoara Galbena (2 ha), Galbena IV (0,20 ha).
Pesteri
Cheile mici ale Dâmbovicioarei (Arges, Dâmbovicioara)
Structuri geologice. Chei în lungime de circa 4 km, sapate în calcare jurasice din SE Muntilor Piatra Craiului de catre Valea Dâmbovicioara. În peretii abrupti, aproape verticali ai cheilor se afla mai multe pesteri (Ursilor, Ursita dacilor, Uluce) precum si izvoare denumite de localnici gâlgoaie.
Pestera Dâmbovicioara (Arges, Dâmbovicioara)
Pestera Dâmbovicioara este situata în partea de SE a Muntilor Piatra Craiului, pe malul stâng al râului Dâmbovicioara, la o altitudine de 861 m si la un km Nord de satul Dâmbovicioara, în amonte de Cheile Dâmbovicioarei, în apropierea culoarului depresionar Rucar Bran.
Rezervatii naturale
Avenul din grind (Arges, Dâmbovicioara)
Rezervatie cu o suprafata de 0,50 ha (monument al naturii).
Calcarul Numulitic de la Albesti (Arges, Albestii de Muscel)
Rezervatie cu o suprafata de 1,50 ha (monument al naturii).
Golul Alpin Modoveanu – Capra (Arges, Arefu)
Rezervatie cu o suprafata de 5.000 ha (monument al naturii).
Granitul de la Albesti (Arges, Albestii de Muscel)
Rezervatie cu o suprafata de 0,50 ha (monument al naturii).
Lacul Fosilier Suslanesti (Arges, Suslanesti)
Rezervatie naturala (paleontologica) cu o suprafata de 3.50 ha declarata monument al naturii. Fosilele existente au o duritate foarte mare reprezentand pesti fosili din Oligocen.
Mircorelieful cartic de la cetateni (Arges, Cetateni)
Rezervatie cu o suprafata de 10 ha (monument al naturii).
Padurea Iedu- Cernat (Arges, Nucsoara)
Rezervatie naturala (forestiera). Padure seculara de conifere.
Parc Dendrologic (Arges, Mihaesti)
Rezervatie naturala (parc dendrologic). Întins pe o suprafata de 57,5 ha, parcul a fost creat în anii 1895-1900. Cuprinde exemplare de brad caucazian, stejar rosu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupar de virginia etc.
Parcul Trivale (Arges, Pitesti)
Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Peisajul este completat de podul din beton care imita împletitura radacinilor si crengilor copacilor. Aici se afla restaurantul Cornul Vânatorului si Gradina Zoologica.
Parcul Stefanesti (Arges, Câmpulung Muscel)
Parc dendrologic. Initiat de inginerul silvic Vasile Golescu (fiul lui Alexandru Golescu - Arapila), cuprinde si o rezervatie naturala botanica cu specii exotice aclimatizate.
Pestera de la Piscul Negru(Arges, Arefu)
Rezervatie cu o suprafata de 0,50 ha (monument al naturii).
Pestera Dobrestilor (Arges, Dâmbovicioara)
Rezervatie cu o suprafata de 0,50 ha (monument al naturii).
Pesterea nr. 15 (Arges, Dâmbovicioara)
Rezervatie cu o suprafata de 0,50 ha (monument al naturii).
Pestera Stanciului (Arges, Dâmbovicioara)
Rezervatie cu o suprafata de 0,50 ha (monument al naturii).
Pestera Uluce (Arges, Dâmbovicioara)
Rezervatie cu o suprafata de 0,50 ha (monument al naturii).
Pestera cu Narcise Negrasi (Arges, Negrasi)
Rezervatie naturala (floristica). Pe o suprafata de 4,10 ha se gaseste o poiana cu narcise albe, cu o cornula cu marginile rosii ce înfloresc la sfârsitul lunii aprilie si tin pâna la sfârsitul lunii mai. A fost declarata rezervatie floristica la 24 iunie 1966.
Pesterea Albesti (Arges, Bughea de Sus)
Rezervatie geologica si paleontologica. Aici se afla rezervatia geologica (granitul de Albesti) si paleontologica (calcarul de Albesti - punct fosilifer cu calcare numulitice în care se gasesc pietrificati crabi, arici de mare, dinti fosili de rechini, etc.).
Rezervatia Naturala iezer (Arges, Nucsoara)
Rezervatie naturala. Are 300 ha si este situata în masivul Iezer-Papusa. Aici se afla bujorul de munte sau smirdarul, planta ocrotita, zâmbrul, relict glaciar, argintica, garofita alpina, piciorul cocosului, cimbrisorul de munte. Cuprinde si lacul glaciar Iezer, cu o suprafata de 0,60 ha.
Rezervatie Forestiera (Arges, Arefu)
Rezervatie naturala (forestiera). Padurea Arefu (257 ha), declarata rezervatie forestiera.
Valea Vâslanului (Arges, Bradulet)
Rezervatie cu o suprafata de 10.000 ha (monument al naturii).
Zona Cinegetica (Arges, Dâmbovicioara)
Fauna cinegetica. Exemplare foarte frumoase de cerb lopatar.
Zona Cinegetica (Arges, Leresti)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar.
Zona Cinegetica , (Arges, Robaia)
Fauna cinegetica. Cerb carpatin (fond de vânatoare gospodarit de ocolul silvic Musatesti).
Zona Cinegetica (Arges, Rucar)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar. Zona de plecare spre cheile si pestera Dâmbovicioara spre crestele Muntilor Piatra Craiului.
Statiuni
Bughea de Sus (Arges, Bughea de Sus)
Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes local, cu activitate sezoniera. Este situata la 590 m altitudine, la poalele de SE ale Muntilor Iezer. Factori balneari: - ape minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone.
Baile Bradetu (Arges, Bradetu)
Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes general, cu activitate permanenta. Este situata la 624 m altitudine, pe cursul superior al râului Vâlsan, în depresiunea Bradetu. Factori balneari: - ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, hipotone; - ape minerale sulfuroase, etc.
Leresti (Arges, Leresti)
Arhitectura populara, arta populara. Arhitectura populara: case de piatra în stilul traditional muscelean argesan. Arta populara: port popular, tesaturi. Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului. Sat cu structura traditionala.
Rucar (Arges, Rucar)
Arta si arhitectura populara. Arhitectura populara: case taranesti cu aspect de vila, instalatii tehnice taranesti (doua dârste cu pive), porti din lemn frumos sculptate. Arta populara: port popular traditional, tesaturi (placade, dimie, cergi). Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului.
Cetati
Ansamblu Feudal Negru Voda (Arges, Câmpulung Muscel)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ansamblul feudal dateaza din prima jumatate a sec. XIV, fiind construit din initiativa lui Basarab I si a fiului sau Nicolae Alexandru. A fost restaurat în anii: 1635, 1737, 1827, 1831, 1943, 1976-1977.
Castrul Roman Jidava (Arges, Schitu Golesti)
Rezervatie arheologica. Fortificatia a fost ridicata în timpul împaratului roman Septimiu Sever. Este construit din piatra, fiind considerat cel mai mare castru, îndeplinind sarcina apararii trecatorii Bran.
Complexul feudal Bajesti (Arges, Bajesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Aici se afla curtea fortificata a banului Mares Bajescu, ce cuprinde: - biserica Adormirea Maicii Domnului, constructie ce dateaza din anul 1666, care pastreaza picturi murale din anul 1669.
Complexul Muzeal Golesti (Arges, Golesti)
Muzeu national si monument istoric si de arhitectura laica. Profil: literatura, etnografie, arta. Literatura: manuale si editii princeps ale unor lucrari literare. Etnografie: interioare taranesti din zona, obiecte de uz casnic, tesaturi si cusaturi traditionale, ceramica, broderii , s.a.
Ruinele Castrului Roman din Purcareni (Arges, Racovita)
Castru roman. Acest castru (situat pe fortificatia romana Vadul lui Traian) este considerat de cercetatorul P. Polonic ?cheia de bolta a strategiei romane la confluenta acestor vai (Arges si Râul Doamnei).
Ruinele Cetatii Poienari (Arges, Capatânenii Ungureni)
Rezervatie arheologica. Ruinele Cetatii Poienari sau Cetatea lui Negru Voda dateaza din sec. XIV. Potrivit legendei, ar fi apartinut legendarului domn al Tarii Românesti, Negru Voda, cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I.
Case Memoriale
Casa C. I Parhon (Arges, Câmpulung Muscel) Casa memoriala. Casa natala a savantului de renume mondial C. I. Parhon.
Casa Constantin Baraschi (Arges, Câmpulung Muscel)
Casa memoriala. Este realizata în stilul artei taranesti în sec. XIX. Pe peretele casei se afla o placa memoriala care aminteste ca aici s-a nascut si a creat sculptorul Constantin Baraschi (1902-1966).
Casa George Topârceanu (Arges, Namaiesti)
Casa memoriala. Aici s-a nascut poetul George Topârceanu. În prezent adaposteste o expozitie memoriala, cuprinzând exponate legate de viata si activitatea poetului (o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei si prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânatoare, bastoane, gemant ....
Casa George Stefanescu (Arges, Capatânenii Ungureni)
Monument de arhitectura laica. Casa a fost construita în anul 1873. Aici a locuit compozitorul George atefanescu (1843-1925), întemeietorul reprezentatiilor de opera în limba româna si fondatorul unor societati lirice premergatoare Operei Române.
Casa Memoriala Dinu Lipatti (Arges, Leordeni)
Casa memoriala. Casa a apartinut compozitorului de renume mondial Dinu Lipatti. Are o placa comemorativa.
Casa Tudor Musetescu (Arges, Câmpulung Muscel)
Casa memoriala. Dateaza de la începutul sec. XX. Aici a trait si creat dramaturgul Tudor Musatescu.
Muzeul memorial Liviu Rebreanu (Arges, Golesti)
Muzeu memorial. Profil: muzeu memorial. Muzeu amenajat în casa în care a locuit din 1930 marele prozator. 
